Departamentul "Bazele Proiectarii"
Director departament: prof.dr.arh. Mircea OCHINCIUC
Am ales citatul pentru cei puţini care vor parcurge aceste rânduri, pentru a-i convinge să facă din universitate teritoriul gândirii fără constrângeri, îngrădiri şi prejudecăţi.
Să nu se aştepte nici la pedagogia grădiniţei şi nici la sentinţele a toate ştiutorului dascăl de liceu.
Să renunţe la speranţa trecerii prin facultate asemeni băbuţei traversate cu sila de pe un trotuar pe celălalt de către "eroul" naţional al bancurilor noastre.
Combustia învăţământului academic este întreţinută de interesul şi pasiunea studenţilor dar şi de nonconformismul lor.
Cu ele s-ar cuveni să păşiţi pragul "atelierului".
Catedrele de Proiectare ale anilor II, respectiv III, integrate Departamentului "Bazele Proiectării de Arhitectură", continuă procesul formativ al primului an de studii, pe un plan sensibil diferit.
Activitatea de proiectare a anului II se desfăşoară dealungul a 4 momente distincte tematic, grupate sub genericul Spaţiu - Structură - Funcţiune ca o finalizare în "real" a exerciţiilor anului I şi respectiv Context - Sit - Expresie, fiecare cu aplicaţii pe un "obiect de arhitectură".
Se deschide totodată suita programelor de locuire cu tipul de lot individual.
Anul III vizează un grad suplimentar de complexitate, tematica fiind orientată spre relaţia obiectului de arhitectură cu mediul înconjurător, natural sau construit sub titlul Context – Sit – Expresie.
Modelelor de locuire li se adaugă cel colectiv - grupări de apartamente în arii rezidenţiale cu dotări minimale.
Pe parcursul proiectelor sunt programate semestrial câte 3 lucrări de control - "schiţe de schiţă", cu rolul de stimulare a spontaneităţii şi constrângere a exerciţiului de proiectare în limite de timp redus - 10 ore.
*
Părăsind exerciţiile formale ale primului an de studii, în care intuiţia şi însuşirea instrumentelor primare ale gândirii proiective au fost în prim plan, lucrările anilor II şi III sunt concepute ca prime simulări ale procesului de proiectare şi de inserare a funcţiunilor în modele spaţiale concrete.
Planul tematic devine firul conducător al etapelor de asimilare a relaţiei funcţie, spaţiu, expresie.
Intr-o arie restrânsă se păşeşte pe trasee marcate deja de experienţe similare extrase din practica de arhitectură, astfel încât aprofundarea documentaţiei să ofere studenţilor sugestii, soluţii şi atitudini variate faţă de o temă sau alta, condiţionate de modelele culturale şi economice ale socităţii.
Analiza sitului real conjugată cu cea a contextului social-cultural urmăresc să particularizeze, să nuanţeze şi nu de puţine ori să confere amprenta de originalitate soluţiilor propuse.
Schimbarea echipei de atelier aduce pentru următorii 2 ani de îndrumare, o primă confruntare a studentului cu perspective teoretice, concepţii şi metodologii diferenţiate în plan general, de la un team la altul.
Modurile diferite de percepere a creaţiei arhitecturale, uneori în vădită opoziţie, chiar dacă îl contrariează în primul moment pe student, au menirea de a-i declanşa reacţiile şi de a-i induce circumstanţele descoperirii propriei identităţi.
In acelaşi spirit, libertatea tematică a atelierelor face tot mai complex tabloul pregătirii de bază a profesiei - proiectarea - piatră de încercare a arhitectului, sinteză a cunoştiinţelor în spaţiul planşetei, sau mai nou în "spaţiul ecran" al virtualului digital.
*
Pentru îmbărbătare în final, îl citez pe Murphy: ... Indiferent în ce direcţie o apuci, va fi la deal şi împotriva vântului!
Prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc
Director departament
\
